Prima pagină » Știri » Cum să NU faci autostrăzi cu 6.000 de angajați și șefi care câștigă mai mult decât secretarii de stat

Cum să NU faci autostrăzi cu 6.000 de angajați și șefi care câștigă mai mult decât secretarii de stat

Clarice Dinu

Publicat: 12/07/2016, 15:25

Dintre cei aproape 6.000 de angajați ai CNADNR, aproape jumătate sunt muncitori, fiind un adevărat nucleu de „șefi”, având în vedere că un angajat din șase are funcție de conducere, potrivit celor mai recente date. Deși are 6.000 de angajați, CNADNR trebuie să facă licitație publică și să aleagă un proiectant și un constructor privat pentru orice groapă care apare pe autostrăzile și drumurile naționale din România.

Alegând la întâmplare zece declarații de avere pentru anul 2016, publicate pe site-ul CNADNR, se observă venituri nete cuprinse între 7.000 și 9.000 de lei lunar pentru șefi de departamente sau de servicii. Sunt însă și șefi de departament care au trecute în declarațiile de avere venituri de aproape 20.000 de lei lunar. Silvia Ioana Bărbulescu, șef departament în cadrul CNADNR, a avut în 2016 venituri din salarii de 19.810 lei lunar, mai mult decât Narcis Neaga, șeful companiei.

Declarațiile de avere pun în lumină, pe lângă numărul mare de șefi și responsabili de departamente, și situațiile în care, în cadrul aceleiași companii de stat sunt angajați soțul și soția, o tendință care se întâlnește și în alte companii de stat.

În tot acest timp, starea drumurilor naționale din RoÂmâÂnia a rămas apropiată de cea existentă la începutul seÂcoÂlului, aproximativ 40% dintre acestea fiind încă neasfaltate în anul 2014. Astfel 26% dintre drumuri erau încă pietruite în urmă cu doi ani, iar 12% erau drumuri de pământ, potrivit calÂculelor ZF pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. În 2000, 50% dintre drumuri nu erau acoperite cu asfalt, ceea ce arată că în paisprezece ani nu s-a putut realiza decât o creștere cu 10 procente a proporției de drumuri asfalÂtate. În 2014, doar 35% dintre drumurile din România erau modernizate, cu 10 procente mai mult decât în urmă cu 14 ani.

Bugetul pentru 2016 al Ministerului Transporturilor, aprobat în decembrie anul trecut, finanțează în continuare construcția de autostrăzi și căi ferate în Transilvania și Banat, deși în Moldova nu există nicio autostradă care să facă legătura cu celelalte regiuni.

De notat este că viteza medie de circulație în România este de aproximativ 66 km/h, pentru călătoriile interurbane, în condițiile în care, la nivel internațional, această medie se înscrie între 90 și 100 km/h.

Citește în continuare pe Ziarul Financiar